Lista celor mai periculoși 10 aditivi alimentari

Lista celor mai periculoși 10 aditivi alimentari

        Anumiți aditivi alimentari se disting prin potențialul de efecte adverse asupra sănătății.

        Cauzează probleme în special cei din clasele coloranților azoici, conservanților chimici și a edulcoranților sintetici.

        Dacă sunt consumați frecvent, acești aditivi alimentari pot bloca absorbția unor vitamine și pot deregla funcția unor glande endocrine.

        De asemenea, pot perturba balanța foame-sațietate, contribuind astfel la câștigul ponderal.

        Sunt studii care pun pe seama lor creșterea prevalenței unor cancere, dar și a unor boli neurodegenerative, etc.

        Pentru a-ți reduce riscurile, citește cu atenție etichetele produselor pe care le cumperi.

        Dacă acestea conțin aditivi alimentari potențial periculoși, mai bine lasă-le pe raft și treci mai departe.

        Îndulcitorii artificiali

        Îi regăsim în foarte multe alimente și băuturi dietetice, etichetate ca fiind „fără zahăr".  Se folosesc pentru a intensifica gustul dulce, reducând în același timp conținutul de calorii. Din această categorie de aditivi alimentari fac parte aspartamul (E951), sucraloza (E955), zaharina (E954) și acesulfam K sau acesulfamul de potasiu (E950).

        Deși, în general, sunt considerați siguri pentru majoritatea oamenilor atunci când sunt consumați cu moderație, sunt voci care afirmă contrariul.

        Aspatamul bunăoară este unul dintre cei mai controversați aditivi alimentari. Unii oameni de știință îl cataloghează drept un îndulcitor artificial toxic.

        Printre daunele provocate s-ar număra: durerile de cap, ameţeala, oboseala, spasmul muscular, depresia, tulburările de vedere, demența, boli renale, etc.

        De asemenea, unele studii au arătat că aspartamul ne-ar putea îngrășa, crescând consumul de carbohidraţi şi cantitatea de grăsimi stocate. De altfel, două cercetări separate publicate în „Physiology and Behavior" au relevat că îndulcitorii fără calorii sau cu putere calorică mică pot modifica semnificativ apetitul, aspartamul producând cele mai pronunţate efecte. Un alt raport medical publicat în „Preventive Medicine" a subliniat că femeile care utilizează îndulcitorii artificiali sunt multe mai predispuse să ia în greutate decât cele care nu obişnuiesc să-i folosească.

        E621 sau glutamatul monosodic

        Are rolul de potența savoarea alimentelor și este de departe unul dintre cei mai titrați aditivi alimentari. 

        E621 este folosit pentru îmbunătățirea gustului într-o largă varietate de alimente: mezeluri, supe la plic, sosuri pentru grătar, dressing-uri pentru salate, semipreparate, etc.

        Conform unor experți, glutamatul monosodic ar fi, de fapt, o excitoxină.

        Astfel, dincolo de faptul că ne seduce papilele gustative și ne stimulează să mâncăm mai mult, acesta ne-ar pune în pericol integritatea celulelor nervoase. Unele studii au corelat excitoxinele cu un risc mai mare de leziuni cerebrale și boli neurologice. Sunt necesare însă studii suplimentare și de o mai mare amploare pentru verificarea acestor ipoteze. În ultimii ani,  glutamatul monosodic a mai fost acuzat de declanșarea unor crize de astm, dar și de creșterea frecvenței durerilor de cap.

        Grăsimile trans

        Este cel mai periculos tip de grăsimi pe care îl putem consuma.

        Vorbim, de fapt, de uleiuri vegetale care au fost supuse hidrogenării, pentru a le face solide la temperatura camerei.         Acestea se folosesc pe scară largă în industria alimentară pentru a conferi mâncării un gust mai bun, dar și un termen de valabilitate mai lung. Le găsim într-o multitudine de produse: biscuiți, brioșe, checuri, covrigei, foietaje, aluaturi de plăcintă, popcorn, alimente prăjite, etc. 

        Grăsimile trans dăunează sănătății prin prisma faptului că afectează profilul lipidic: cresc nivelul de colesterol „rău" (LDL) și-l scad pe cel colesterol „bun" (HDL).

        Unul dintre numeroasele studii care le-au pus în evidență efectele negative a relevat o creștere cu 50% a riscului de infarct în rândul celor care le consumau în cantitatea cea mai mare. Alte studii au demonstrat că grăsimile trans cresc și riscul de diabet.

        Coloranții alimentari

        În ultimii ani au apărut multiple îngrijorări în legătură cu siguranța consumului coloranților Albastru briliant (E133), Roșu 40 (E124) și Galben 6 (E110) și tartrazina (E102), care colorează în nuanțe de galben-lămâie.

        Sunt studii care sugerează că acești aditivi alimentari ar promova hiperactivitatea la unii copii.

        De asemenea, unii experți îi consideră cancerigeni, iar alții susțin că ingestia lor ar produce reacții alergice, ar afecta ficatul, dar și rinichii. Acești coloranți artificiali se folosesc în băuturi carbogazoase, bomboane, produse de cofetărie, jeleuri, produse lactate, produse din carne și din pește, cereale pentru micul dejun, etc.

              Nitratul de sodiu

        Este unul dintre cei mai folosiți conservanți alimentari. Pe lângă faptul că inhibă bacteria Clostridium Botulinum, acest aditivi alimentar (E251) are și rol de fixare a culorii produselor din carne și pește.

        În felul acesta, nu doar că prelungește termenul de valabilitate al produselor, ci le face să pară mai proaspete.         Nitratul de sodiu devine periculos pentru organism, deoarece o parte din el se transformă în nitrit de sodiu.        Acesta din urmă reacționează cu proteinele, formând nitrozamine, substanțe clasificate drept cancerigene pentru om.

        E221 sau sulfitul de sodiu

        Acest aditiv alimentar are rol de conservant și este utilizat preponderent în vinificație, dar și în multe alimente procesate. Potrivit Agenției Alimentelor și Medicamentelor (FDA) din SUA, aproximativ 1 din 100 de persoane este sensibilă la sulfiții din alimente.

        Majoritatea acestor indivizi sunt astmatici, sugerând existența unei corelații între astm și consumul de sulfiți. Persoanele sensibile la acești aditivi pot prezenta dureri de cap, probleme de respirație și erupții cutanate.

        E220 sau dioxidul de sulf

        Conservant cu spectru larg de acțiune, dioxidul de sulf face parte din categoria celor mai utilizați aditivi alimentari. Este folosit pentru stabilizarea vitaminei C în diverse produse acide și ajută la prevenirea decolorării vinului. Ca și sulfitul de sodiu, aditivul alimentar E220 poate provoca unele reacții adverse la persoanele mai sensibile.

        Benzoatul de sodiu sau E211

        Având acțiune bacteriostatică și fungistatică, este intens folosit pentru conservarea alimentelor, fiind eficient mai ales în medii ușor acide.

        În combinație cu acidul ascorbic (vitamina C naturală sau artificială – E300), benzoatul de sodiu produce benzen, o substanță toxică pentru organismul uman. Unele studii au asociat benzenul cu un risc mai mare de leucemie și alte tipuri de cancer, în timp ce altele n-au găsit nicio legătură între nivelurile reduse de benzen, pe fondul consumului de alimente cu E211 și cancer.

        BHA sau E320

        Butil-hidroxi-anisol (BHA) este un conservant adăugat în cereale, gumă de mestecat, chipsuri de cartofi, cârnați, uleiuri vegetale, bomboane, etc. Acesta împiedică râncezirea și modificarea culorii și aromelor.

        BHA este o substanță oxidantă și promovează stresul oxidativ.

        Cercetările efectuate până acum au avut rezultate contradictorii. Unele au arătat că acest aditiv alimentar nu prezintă efecte adverse, iar altele că poate contribui la apariția cancerelor.

        BHT sau E321

        Butil-hidroxi-toluen (BHT) este adesea folosit împreună cu BHA, având acțiuni similare. Există opinii potrivit cărora ar putea declanșa sindromul de hiperactivitate și deficiență de concentrare a atenției (ADHD).

        De asemenea, i s-au atribuit efecte estrogenice și cancerigene.

        Concluzii și recomandări

        Nocivitatea aditivilor alimentari este greu de cuantificat. Pe de o parte, același E poate fi luat în decursul unei zile din mai multe alimente care îl conțin: un suc, o bomboană, biscuiți, un produs de patiserie, etc.

        Pe de altă parte, în decursul aceleiași zile, putem ingera o mare varietate de aditivi alimentari.

        Mai mult, efectele toxicologice ale E-urilor nu pot fi evaluate corect.

        Și asta din cauza interacțiunii lor pe termen scurt, mediu și lung cu alte substanțe.

        Ne referim aici la poluanții din alimente (metale grele, reziduuri de îngrășăminte, pesticide, ftalați, bisfenol A), la alcool, dar și fumat.

        Aceste interacțiuni complexe pot agrava impactul consumului de aditivi alimentari.

        Tocmai de aceea, până când oamenii de știință vor lămuri aceste aspecte, e rațional să încercăm să limităm pe cât posibil consumul lor.

        Până la urmă, reducerea consumului de produse cu aditivi alimentari ne îndreaptă către o dietă mai sănătoasă, bazată pe alimente naturale, mai puțin procesate.

---------------------------