Carbohidrații rafinați ar putea hrăni bacteriile rele din intestin și de aici începe inflamația.

Carbohidrații rafinați ar putea hrăni bacteriile rele din intestin și de aici începe inflamația.

        Cu cât alimentele consumate de o persoană sunt mai ultraprocesate - sau fabricate industrial - cu atât este mai probabil să se îmbolnăvească și chiar să moară. Persoanele au fost mai predispuse să sufere de probleme cardiovasculare.

        O dietă ultraprocesată este legată de un risc mai mare de deces din toate cauzele.

        Cercetătorii au descoperit că oamenii care urmează o dietă ultraprocesată au consumat cu aproximativ 500 de calorii mai mult pe zi decât cei care consumă alimente integrale minim procesate.

        Cu cât o persoană consumă mai multe alimente ultraprocesate, cu atât riscul de diabet de tip 2 este mai mare.
        Chipsurile de cartofi, fursecurile și hot dog-urile sunt pline de sare, zahăr, grăsimi și calorii. Acestea ne pot determina să ne îngrășăm și ne pot expune unui risc mai mare de boli precum obezitatea.
        Din ce în ce mai mult, oamenii de știință cred că alimentele procesate, cu toți aditivii și zahărul și lipsa de fibre, perturbă microbiomul intestinal, trilioanele de bacterii diverse care căptușesc colonul.   Aceste tulburări pot crește riscul de boli cronice și pot induce supraalimentarea.

        Ideea aruncă o nouă lumină asupra motivului pentru care alimentele ultraprocesate par a fi atât de rele pentru om.

        Dar pentru a înțelege ipoteza, trebuie să ne uităm mai întâi la ce sunt alimentele ultraprocesate și la modul în care acestea modelează comunitatea de bacterii din intestin care este atât de intim legată de sănătate.

        Alimentele ultraprocesate

        Mai mult de jumătate din caloriile consumate de americani acum provin din alimente ultraprocesate.

        Alimentele ultraprocesate arată mult diferit de alimentele pe care le-au mâncat stră-stră-străbunicii.

        Conform unei definiții științifice utilizate pe scară largă, acestea sunt:

        formule industriale realizate în întregime sau în mare parte din substanțe extrase din alimente (uleiuri, grăsimi, zahăr, amidon și proteine), derivate din constituenții alimentari (grăsimi hidrogenate și amidon modificat) sau sintetizate în laboratoare din substraturi alimentare sau alte surse organice (amelioratori de aromă, coloranți și mulți aditivi alimentari folosiți pentru a face produsul hiper-gustabil).

        Cu alte cuvinte, alimentele ultraprocesate sunt produse în fabrici.

        Conțin substanțe chimice și alți aditivi pentru culoare, aromă, textură și termen de valabilitate. Procesarea mărește, în general, aroma și densitatea calorică a alimentelor, în timp ce îndepărtează fibrele, vitaminele și nutrienții.

        Aceste alimente sunt distincte de alimentele întregi (cum ar fi merele și castraveții) și alimentele procesate (cum ar fi legumele murate în saramură sau conservele de pește în ulei) care se bazează doar pe sare, zahăr și ulei - mai degrabă decât pe o gamă de aditivi complicați - pentru conservare și a le face mai gustoase. 

       

 

        Oamenii au început să gătească mai puțin, să mănânce mai mult și să se bazeze pe produsele ambalate.        

        Oamenii înlocuiau mâncărurile și mesele proaspăt preparate, cu produse gata de consum pe bază de zahăr, grăsimi și sare plus multe ingrediente de uz industrial exclusiv, cum ar fi izolate de proteine, amidon modificat și aditivi de culoare.
        Este dificil să identificăm exact ceea ce în alimentele ultraprocesate poate crește riscul de boli.

        Este greu de identificat dacă este vorba de aditivii chimici din aceste alimente, de caloriile pe care le furnizează sau de lucrurile pe care nu le conțin în general, cum ar fi fibrele sau poate sunt contaminanții din ele, cum ar fi materialele plastice din ambalaje.

        Persoanele care mănâncă o mulțime de alimente procesate pot fi, de asemenea, fundamental diferite de persoanele care le evită.

        Ceea ce mâncăm ne modelează microbiota intestinală
        Folosirea alimentelor ultraprocesate a schimbat fundamental modul în care mâncăm, cercetătorii au început recent să se întrebe ce face microbiomul intestinal.

        Majoritatea bacteriilor din intestin sunt bune pentru sănătatea noastră. Au evoluat împreună cu noi pentru a face digestia și pentru a regla sistemul imun. Înțelegem cât de integrant este microbiomul pentru sănătatea noastră.

        Dieta este factorul de influență și determinantul principal al compoziției microbiomului intestinal.

        Cu cât diversitatea bacteriilor din microbiomul intestinal este mai mare, cu atât este mai bine pentru sănătatea noastră.

        Consumul de carne procesată, cereale și zaharuri în dietă a influențat atât tipul de bacterii, cât și varietatea acestora din microbiom.

        În mod similar, atunci când cercetătorii au secvențiat ADN-ul plăcii dentare calcificate, au descoperit că coloniile bacteriene din cavitatea orală a oamenilor din neolitic și din epoca medievală erau mult mai diverse decât coloniile de la oamenii moderni postindustriali.

        Schimbările majore în aportul de carbohidrați din istoria umană par să fi avut impact asupra ecosistemului gurii.
        Lucrul pe care îl puteți spune în general este că, în starea de sănătate, microbiota are un nivel ridicat de diversitate, o mare varietate de specii. Multe dintre aceste bacterii tind să se piardă în diete care sunt foarte procesate, posibila problemă cu emulgatorii și zaharurile rafinate din junk food.

MUZICA

        Există, de asemenea, o legătură între dietele abundente în alimente ultraprocesate și inflamații - atunci când răspunsul inflamator al organismului este în exces, ceea ce face mai dificilă combaterea virusurilor și a bolilor.

        Un parametru al inflamației este un marker în sânge numit proteina C-reactivă (CRP). Cercetătorii au găsit corelații între niveluri ridicate de CRP și diferite boli cronice, inclusiv cancer, poliartrită, boli cardiovasculare și diabet.

        Persoanele care consumă o dietă nesănătoasă tind să aibă niveluri ridicate de CRP în sânge.

        Ingredientele cheie, cum ar fi emulgatorii și zaharurile rafinate, afectează microbiomul intestinal.

        Emulgatorii sunt aditivi folosiți pentru stabilizarea alimentelor ultraprocesate.

        Aceștia ajută uleiul și oțetul într-un sos de salată îmbuteliat să rămână amestecate și împiedică înghețata să formeze gheață și să se cristalizeze în congelator.

        Emulgatorii pe scară largă în special carboximetil celuloză și polisorbat-80 ar putea perturba microbiomul și pot crește inflamația.

        O altă teorie, prezentată într-o lucrare recentă de revizuire cu privire la efectele dietei occidentale asupra microbiomului, este că zahărul din alimentele ultraprocesate poate determina bacteriile dăunătoare din intestin să prolifereze.
        Carbohidrații rafinați ar putea hrăni bacteriile rele din intestin și să producă inflamația.

        Zinocker a subliniat că emulsifiantul și ipotezele rafinate de carbohidrați sunt doar două explicații potențiale pentru motivul pentru care alimentele ultraprocesate sunt nesănătoase.         Cercetătorii au descoperit însă că nu doar ceea ce se adaugă alimentelor procesate poate afecta microbiomul intestinal.

        Lipsa de fibre din alimentele ultraprocesate ne poate afecta

        Deoarece intestinul nu poate digera direct fibrele, fibrele sunt benefice pentru ameliorarea constipației prin adăugarea de volum în scaun și promovarea mișcărilor regulate ale intestinului.

        Cercetătorii consideră acum că rolul fibrelor în hrănirea microbiomului intestinal este unul dintre principalele sale beneficii pentru sănătate, fibra este atât de bună pentru intestinul nostru.

        Fibrele fermentabile, care includ toate fibrele solubile și unele fibre insolubile, sunt metabolizate sau fermentate de bacterii în tractul gastro-intestinal.

        Acest proces produce substanțe chimice, inclusiv acizi grași cu lanț scurt, care sunt surse importante de hrană pentru bacteriile intestinale. Au beneficii pentru sănătate.

        S-a demonstrat că acizii grași cu lanț scurt cresc producerea de insulină, astfel încât să putem controla mai bine vârfurile de zahăr (sau glucoză) din sânge, de exemplu, ajutând la scăderea riscului de diabet de tip 2. În plus, acestea par să aibă proprietăți antiinflamatorii.

        Când nu consumăm suficiente fibre, înfometăm microbiomul intestinal, ceea ce este dăunător din mai multe motive, probabil că pierdem diversitatea microbiomului.

        Această lipsă de diversitate legată de o dietă săracă în fibre ar putea afecta stratul de mucus din intestin.

 

        Mucusul acționează ca o barieră de protecție între noi și lumea exterioară.

        Mucusul este alimentat în mod constant de secreții din celulele care alcătuiesc intestinul și este acoperit cu un strat de bacterii, parte a microbiomului.

        Fibrele hrănesc bacteriile din partea superioară a stratului de mucus, ajutând la menținerea diversității microbiomului.

        Ce se întâmplă atunci când bacteriile din tractul digestiv nu primesc fibre. Bacteriile încep să consume stratul de mucus, aducându-le în contact mai strâns cu țesutul intestinal.

        Ipoteza este că, dacă încetăm să hrănim microbiomul [fibrele], bacteriile vor recurge mai frecvent la digerarea mucusului ca sursă de nutrienți.

        Bacteriile consumă stratul de mucus. Stratul de mucus păstrează agenții patogeni, iar cercetătorii au reușit să demonstreze că, dacă au introdus un agent patogen în contextul unei diete cu conținut scăzut de fibre, ar fi mai ușor să intre în intestin și să provoace o infecție.

        Lipsa unei bariere de mucus a făcut ca boala să se înrăutățească mult mai repede. Poate irita țesutul [intestinal] sau poate provoca răspunsuri imune, omul este mai vulnerabil la boli.

        De ce tulburările microbiomului pot determina oamenii să mănânce mai mult

        Ideea microbiomului poate ajuta să explice de ce dietele foarte procesate determină oamenii să mănânce mai mult.

        Modificarea microbiotei prin diete foarte procesate, înfometarea prin îndepărtarea fibrelor și atacarea acesteia [cu emulgatori], favorizează inflamația.

        Acest lucru poate împiedica capacitatea organismului de a se simți săturat și poate duce la supraalimentare.

        Mâncarea determină corpul să elibereze hormonul leptină, care calmează foamea.

        Inflamația interferează cu acțiunea leptinei.

        Rezultatele nu pun la îndoială noțiunea că epidemia de obezitate este determinată de supraalimentare.

        Mai degrabă, sugerează că o astfel de supraalimentare este determinată, în parte, de modificări ale microbiomului care induc inflamație.

        Ar trebui să așteptăm să înțelegem mai bine cu exactitate de ce mâncarea ultraprocesată este nefastă pentru noi înainte de a începe să o consumăm.

        Suntem într-o situație în care există atât de multe alimente ultraprocesate și atât de multe boli legate de alimentele ultraprocesate.

------------------