Rinosinuzita alergica
Alergiile nazale sunt rezultatul interacțiunii unor alergeni cu celulele din mucoasa nazală.
Rinosinuzita alergică este declanșată de alergenii care ajung în mucoasa nazală și interacționează cu anticorpii IgE la nivelul mastocitelor din interiorul nasului.
Acest lucru cauzează producerea de histamină.
Histamina este cea care determină apariția simptomelor specifice alergiilor strănut, congestie nazală și rinoree.
Eozinofilele persistă la nivelul mucoasei nazale timp de 6-24 de ore, apoi acestea eliberează substanțe care pot cauza manifestările alergice, după expunerea inițială.
Reacții
Prima reacție se numește reacție timpurie, iar simptomele apar la câteva ore după ce alergenii au ajuns în mucoasa nazală.
O persoană care este alergică la părul de pisică va dezvolta o reacție alergică imediată atunci când în apropiere se află o felină.
Acest atac inițial acut poate continua atât timp cât individul este expus la alergen.
Mai târziu, după ce persoana s-a îndepărtat de pisică, procesul de eliberare a eozinofilelor poate cauza un alt val de simptome alergice.
Cauze
Cauzele sunt adesea foarte clare: expunerea la un anumit alergen.
Alergenii intră în organism prin fosele nazale.
Printre factorii declanșatori ai alergiilor se pot număra polenul, praful, acarienii din praf, sporii de mucegai și părul de animale.
Simptome
Simptomele din prima fază a rinusinuzitei alergice sunt: secreții nazale clare și apoase, tuse, mâncărime în interiorul urechii, mâncărime, lăcrimare și roșeața la nivelul ochilor, mâncărime nazală, congestie nazală și dificultăți de respirație pe nas, strănut.
Manifestările din etapa tardivă sunt foarte asemănătoare. Persoana care are o alergie cronică atunci când este expusă la un anumit alergen poate avea și alte simptome, printre care: congestie nazală accentuată, diminuarea mirosului, dureri de cap, de obicei la nivelul frunții, obrajilor sau ochilor, secreții nazale mai groase și mai puțin clare.
Persoanele cu alergii cronice pot începe să fie afectate și de alți stimuli nonalergici. Aceștia pot include aerul uscat sau rece, fumul de țigară și diverse particule din aer.
Cele mai multe dintre efectele pe termen lung apar la cei care au prioade prelungite de manifestări alergice sau alergiile sunt întâlnite cu o frecvență crescută.
Prezența rinitei alergice crește, de 4 ori riscul de astm bronșic.
Persoanele cu alergii cronice, cum ar fi cele care sunt sensibile la praf, au un risc ridicat de a dezvolta simptome cronice pe termen lung.
Cei care suferă de boli alergice pe perioade mai mari de timp (cum sunt cele care au alergii sezoniere), pot dezvolta simptome alergice pe termen lung. Aceste simptome pe termen lung pot fi: tuse cronică, congestie nazală cronică, mucus nazal gros și excesiv, dureri faciale, oboseală, pierderea simțului mirosului, dureri de cap, sforăit.
Rinosinuzitele alergice pot predispune un individ la infecții ale sinusurilor și ii pot afecta în mod negativ stilul de viață.
Diagnostic
Diagnosticul rinosinuzitei alergice începe cu istoricul medical și examenul fizic.
Persoana poate raporta simptome după expunerea la un alergen specific, cum ar fi părul de animal sau animalul însuși.
Uneori, persoanele alergice pot avea manifestări specifice rinosinuzitei alergice numai în anumite anotimpuri.
Pentru aceștia, alergologul poate recomanda alte teste medicale, inclusiv cele pentru determinarea prezenței de eozinofile în mucusul nazal.
Testele specifice pentru depistarea alergiilor se pot face pentru a se determina cu exactitate care sunt declanșatorii simptomelor de rinosinuzită alergică.
MUZICA
Tratament
Antihistaminicele orale pot fi folosite pe termen scurt în cazul bolilor alergice.
Antihistaminicele cel mai frecvent folosite sunt difenhidramina, loratadina si fexofenadina. Acestea sunt foarte eficiente pentru controlul simptomelor cum ar fi strănutul și scurgerile nazale.
Antihistaminicele, în general, nu reduc secrețiile nazale.
De aceea, poate fi necesară utilizarea unui decongestionant cum ar fi efedrina alături de un anihistaminic.
Pentru crizele severe se pot folosi steroizi administrați pe cale orală (prednison, de exemplu), care vor bloca reacția alergică.
Spray-urile nazale cu steroizi cum ar fi beclometazona și mometazona sunt recomandate în cazul alergiilor prelungite. Siguranța și eficiența acestora au fost confirmate în urma utilizării acestora de peste 20 de ani.
Acestea controlează manifestările acute mai eficient decât antihistaminicele.
Filtrele de aer și aspirarea frecventă a mediului în care vă petreceți majoritatea timpului pot fi de ajutor, iar spray-urile nazale cu apa de mare pot fluidiza secrețiile nazale.
Medicamentele antialergice administrate injectabil pot fi indicate în cazul persoanelor care suferă de episoade prelungite de alergii sau la care alergiile se cronicizează.
Totuși, multe dintre antihistaminice au efecte secundare printre care se numară somnolența, scăderea vigilenței mentale. Decongestionantele cum ar fi efedrina pot determina creșterea tensiunii arteriale, pot accelera bătăile inimii și pot fi cauza tulburărilor de somn.
Steroizii pot provoca apariția sângerărilor și crustelor nazale.
Efectele secundare ale steroizilor utilizați pe cale orala sunt creșterea apetitului, iritabilitate, acumularea de kilograme și iritarea mucoasei stomacului.
Utilizarea constantă a steroizilor poate provoca subțierea oaselor, poate predispune la declanșarea infecțiilor, diabetului și cataractei.
În urma administrării pe cale injectabilă a preparatelor antialergice ar putea să se declanșeze reacții alergice sau episoade de anafilaxie.
Acestea pot determina și apariția crizelor de astm.
Prevenție
Majoritatea alergenilor sunt prezenți în aer, așa că poate fi extrem de dificil pentru anumite persoane să prevină în totalitate alergiile nazale.
Sursa
https://www.sfatulmedicului.ro/Alergiile/rinosinuzita-alergica_11555
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu