Cafeaua are efect laxativ

Cafeaua are efect laxativ
        Cafeaua oprește creșterea bacteriilor.

        O echipă de cercetători americani a dorit să înțeleagă de ce cafeaua are adesea un efect diuretic și laxativ.

        Se pare că cofeina nu este responsabilă.

        Cafeaua grăbește digestia

        Când bem cafea, avem tendința să mergem la toaleta curând. Efectul laxativ al cafelei se datorează contracției mușchilor intestinului subțire și gros, facilitând trecerea alimentelor.

        Cafeaua crește producția de acizi gastrici și clorogeni, precum și producția anumitor hormoni, accelerând astfel digestia.

        Pentru a ajunge la această concluzie, cercetătorii au dat cafea șobolanilor timp de trei zile, apoi au observat, folosind o sondă, modul în care mușchii intestinelor lor se contractă pentru a ghida alimentele, materiile fecale. „Când șobolanii au fost tratați cu cafea timp de 3 zile, capacitatea de contracție a mușchilor intestinului subțire a crescut aparent".

Cafeaua oprește creșterea bacteriilor

Cofeina ar avea efect laxativ

        Cercetătorii au amestecat și o soluție compusă din cafea si fecale: au observat că cafeaua are o acțiune asupra proliferării bacteriilor, care au încetat să crească la contactul cu ea.

        Este foarte interesant, deoarece cafeaua ar putea fi un agent antibacterian.

        O altă informație interesantă oferită de acest studiu nu este ca cafeina conținută în cafea ar fi cauza acestui fenomen, deoarece, potrivit cercetătorilor, „aceste efecte sunt independente de cofeină, deoarece cafeaua fără cofeină a avut efecte similare cu cele ale cafelei obișnuite". Dar cercetătorii spun că „va fi nevoie de cercetări suplimentare pentru a înțelege de ce cafeaua poate avea acest efect inhibitor asupra microbiomului".

Metabolomica

         Metabolomica aduce răspunsuri la întrebări precum: „de ce sau prin ce sunt sănătoase fibrele? sau de ce consumul mare de grăsimi poate fi asociat cu rezistenţa la insulină?, „prin ce brocoli este un aliment anticancerigen? 

        În viitor analiza individuală a microbiomului şi metaboliţilor rezultaţi din acţiunea microbiotei, va putea conduce la o nutriţie personalizată din punct de vedere biochimic.

        O nutriţie „de precizie" (acesta este conceptul şi dezideratul). Spre exemplu un pacient va putea, cândva, probabil nu foarte departe de prezent, primi un anume tip de „iaurt personalizat" aşa încât microbiota intestinală să se amelioreze şi să-i reducă riscul de apariţie a diabetului de tip 2.

     
        Se ştie în prezent că alimentaţia este legată de apariţia bolilor, de la cele metabolice clasice (obezitatea, diabetul tip 2, ficatul gras, hiperuricemiile şi guta, bolile cardiovasculare aterosclerotice, etc.) la cancer, boli digestive, boli autoimune, etc.

        Ştiinţa aduce tot mai multe elemente concrete de legătură şi posibile intervenţii, inclusiv componente tot mai bine documentate legate de microbiom.

        Intervenţiile centrate pe sănătatea microbiomului sunt de actualitate şi e posibil ca intervenţii clasice deja dovedite benefice să-şi găsească explicaţii.

        Aşa este, într-o măsură, cazul dietei mediteraneene (dietă protectivă cardiovascular) sau al dietelor cu importantă componentă vegetală, inclusiv (dar nu exclusiv) dietele vegetariene sau chiar vegane.

        Aceste tipare de alimentaţie sunt asociate cu diferite beneficii asupra sănătăţii, iar microbiomul ar putea juca un rol important. De asemenea, o parte din beneficiile fructelor şi legumelor, dovedite să amelioreze şi să reducă riscul de apariţie a diabetului de tip 2.

        Un alt pacient ar putea afla că un anume meniu, cu includerea sau evitarea anumitor alimente specifice i-ar optimiza şansele de apariţie a unei boli.

        Aceste tipare de alimentaţie sunt asociate cu diferite beneficii asupra sănătăţii iar microbiomul ar putea juca un rol important.

        Alterarea microbiomului este o preocupare tot mai largă în studiul obezităţii, diabetului zaharat, sindromului de intestin iritabil, bolilor reumatologice, autoimune, inflamatorii, infecţioase, alergice şi chiar cardiovasculare sau psihiatrice.

 


 

Test pentru sanatate metabolica

           Dacă  vârsta de sănătate metabolică  este echivalentă sau mai mică decât vârsta reală, atunci aceasta este o veste minunată!

        Aceasta înseamnă că nivelul zahărului din sânge, trigliceridele, lipoproteinele cu densitate ridicată, colesterolul (HDL), tensiunea arterială și circumferința taliei sunt toate într-un interval ideal.
        Cu toate acestea, dacă vârsta de  sănătate metabolică  depășește 10 ani vârsta reală, ați putea fi predispus la unele sau la toate aceste afecțiuni, deoarece aceștia sunt markeri care se referă direct la riscul de boli de inimă, diabet și accident vascular cerebral.

        De asemenea, ați putea constata că vă îngrășați în jurul taliei/mijlocului,  și vă este greu să pierdeți.

        Acest lucru se datorează faptului că vârsta de sănătate metabolică afectează modul în care ardem grăsimile și controlează cât de mult și unde ne îngrășăm.
        Dacă răspundeți da la oricare dintre aceste întrebări, atunci este posibil căile metabolice să fie supuse stresului și vârsta metabolică să fie mai mare decât vârsta în ani.
1. Aveti peste 40 de ani?
2. Ați încercat și nu ați reușit să slăbiți, dar nu știți de ce?
3. Începeți o dietă într-o zi de luni dimineață și aruncați prosopul până marți după-amiază?
4. V-ați îngrășat in zona mijlocului/taliei, chiar dacă mâncați alimente sănătoase și faceți mișcare?
5. Va simțiti scăpat de sub control și îngrijorat de sănătatea dvs, dar nu știti ce să faceti?
        Luați calculatorul de vârstă metabolică online
        Completați Calculatorul de vârstă metabolică, durează doar 5 minute.

       
        Test de vârstă metabolică
        Pierderea în greutate metabolică
        Opțiunile noastre actuale privind stilul de viață, nivelurile de anxietate și stres, medicamentele pe care le luăm și tiparele de somn au toate un efect asupra sănătății metabolice
        Vestea bună este că, dacă știți ce impact au alegerile alimentare actuale și stilul de viață asupra  vârstei de sănătate metabolică, puteți găsi cel mai esențial ingredient al oricărui plan de alimentație sănătoasă - voința și motivația!
        Rezultatele testului online de sănătate metabolică  vă pot ajuta să găsiți o dietă sănătoasă și echilibrată, dar, mai important, vă pot face să înțelegeți modul în care alegerile  privind stilul de viață, nivelul de stres, hormonii și obiceiurile vă afectează atât sănătatea, cât și modul în care corpul depozitează și folosește energie.
        Vârsta metabolică  are impact asupra metabolismului  și asta ne determină să ne îngrășăm, mai ales după vârsta de 40 de ani.
        Cum este sănătatea metabolică?
        Este timpul să vă uitați la  vârsta sănătății metabolice, mai degrabă decât să numărați caloriile, dacă încercați să slăbiți.
        Cafeaua de dimineață
        Va treziti cu senzație de oboseală, încât beti o cafea pentru a va da energie
        Prânz de lucru
        Gustați ceva la 11 dimineața, lucrați la prânz, apoi vă simțiți ciudat la 3 dupa-amiaza? Așadar, aveți o bază de proteine ​​sănătoasă sau un fruct pentru a vă oferi un impuls - poate un pic de prăjitură sau niște biscuiți pentru că sunteți pe punctul de a-i lucra la sală!
        Masa de seară
        Va intoarceti tarziu, astfel încât să aveți ceva rapid și ușor, deoarece sunteți prea obosit și flămând pentru a începe să tăiați legume și să gătiți de la zero.
        Relaxati-va
        Aveti nevoie de un pahar de vin pentru a va relaxa? Meritați niște ciocolată sau budincă, deoarece a fost o zi lungă și ați fost bine ...
        Ora de culcare .. Dormi?
        Adormiți pe canapea, atunci când ajungeți în sfârșit la culcare, vă treziți în timpul nopții, având nevoie să mergeți la toaletă sau să aveți o transpirație fierbinte?

       

        Resetați sănătatea metabolică
        Majoritatea oamenilor caută sfaturi nutriționale doar pentru pierderea în greutate. Încep noi diete, numără calorii, se lipsesc de alimente, dar mai des sunt de fapt îngrijorați de sănătate pe termen lung.
        Nivelul de colesterol este ridicat, la fel și tensiunea arterială - poate că și-au văzut medicul, dar încă nu sunt gata să înceapă să ia medicamente, deci ce pot face? 
        De ce vârsta metabolică afectează sănătatea?
        Pe măsură ce sănătatea metabolică începe să îmbătrânească, căile noastre metabolice încetinesc.

        Acest lucru nu ne determină doar să ne îngrășăm în jurul mijlocului, ci afectează și nivelul zahărului din sânge, funcția ficatului și calitatea microbiotei intestinale.
        Efectul pe termen lung al unui dezechilibru al zahărului din sânge este diabetul, care adesea aduce cu sine tensiune arterială crescută și niveluri crescute de colesterol.

        Să ne amintim că, de obicei, nu avem o singură boală, avem o combinație de afecțiuni care ne pot afecta sănătatea.

        Efectuati un test de sănătate metabolică
        Majoritatea pacientilor  spun că se luptă cu forța de voință și motivația de a trece săptămâna. Urmarea oricărui plan de nutriție în weekend este de obicei imposibilă.

        Dar dacă ati cunoaste consecințele reale ale alegerilor dvs actuale ale stilului de viață?

        Învățarea vârstei de sănătate metabolică este singurul lucru care oferă omului motivația de a-și schimba stilul de viață.
       

-----------------------

Varsta metabolica

Ce este vârsta metabolică?
Vârsta metabolică vs. vârsta cronologică

        Este posibil să auziți despre vârsta metabolică și despre ce înseamnă pentru sănătate.

        Ce este vârsta metabolică, cum este determinată și ce înseamnă cu adevărat?
        Vârsta metabolică este modul în care rata metabolică bazală (BMR) sau câte calorii arde corpul în repaus, se compară cu BMR medie pentru persoanele de vârsta cronologică din populația generală.
        Continuați să citiți în timp ce explorăm teoria din spatele vârstei metabolice, ce înseamnă pentru sănătate și cum o puteți schimba.
        Ce îți spune vârsta metabolică despre sănătatea ta?
        Vârsta metabolică este un termen pe care industria de fitness îl folosește în ultimii ani.
        Rata metabolică bazală (BMR) este doar o măsurare a stării generale de sănătate și a stării fizice a unei persoane.

        Nu puteți utiliza rata metabolică bazală (BMR) ca o singură măsură a stării de sănătate sau a nivelului de fitness, dar vă poate oferi informații despre starea dumneavoastră de sănătate.
        Ca și în cazul indicelui de masă corporală (IMC), rata metabolică bazală (BMR) are critici.

        Nici unul dintre aceștia nu măsoară corect factorii din compoziția corpului.

        De exemplu, un culturist cu o mulțime de mușchi slabi ar putea ajunge la o rată metabolică bazală (BMR) sau indice de masă corporală (IMC) estimat similar cu cineva fără aceeași compoziție.
        În prezent, nu există multe studii peer-review despre vârsta metabolică.
        Nu este un punct de date în cercetare.

        Vârsta metabolică nu este ceva despre care vorbim în comunitatea medicală.

        Oferă o perspectivă asupra modului în care vă comparați cu alții de vârsta dvs.

       
        În ce este diferită vârsta metabolică de vârsta cronologică?
        Vârsta cronologică, mai simplu spus, este câți ani calendaristici ați trăit.

        Vârsta cronologică este o modalitate de a vă evalua nivelul de fitness în comparație cu colegii dvs.
        Vârsta metabolică este rata metabolică bazală (BMR) în comparație cu alții din grupa ta de vârstă.
        Dacă vârsta metabolică iese la vârsta cronologică, ești similar cu restul populației de oameni de vârsta ta.
        Dacă vârsta metabolică este mai mică decât vârsta cronologică, probabil este un semn bun.

        Dacă este mai mare, poate doriți să aruncați o privire la obiceiurile alimentare și la rutina de exerciții.
        Construiește forța și mobilitatea cu 25 de zile de mișcare
        Înțelegerea ratei metabolice bazale (BMR)
        BMR este numărul minim de calorii necesare pentru ca corpul dumneavoastră să funcționeze în repaus.

        Așadar, include caloriile pe care le arzi fără să ridici un deget.

        Chiar și atunci când sunteți un cartof de canapea, ardeți calorii prin lucruri precum respirația , digestia și circulația sângelui .
        Rata metabolică bazală (BMR) nu are în vedere activitatea fizică. Acest lucru este important, deoarece aproximativ 60-75% din caloriile pe care le arzi în fiecare zi se întâmplă în timp ce aparent nu faci nimic.
        Pentru a vă estima rata metabolică bazală (BMR), trebuie să țineți cont de sex, înălțime (în centimetri), greutate (în kilograme) și vârstă.

-------------------------------

       

        Puteți utiliza calculatorul ecuației Harris-Benedict sau puteți utiliza formula corespunzătoare de mai jos:
        Bărbat : 66,5 + (13,75 x kg) + (5,003 x cm) - (6,775 x vârstă)
        Femelă : 655,1 + (9,563 x kg) + (1,850 x cm) - (4,667 x vârstă)

--------------------------------------
        Rata metabolică bazală (BMR) este uneori numită rată metabolică de repaus (RMR).
        Articole științifice care măsoară RMR au concluzionat că nu există o valoare RMR unică pentru toți adulții.         Proporțiile corpului și caracteristicile demografice pot complica aceste estimări.
        Cheltuielile de energie în repaus (REE) reprezintă numărul real de calorii cheltuite în repaus.

        Raportarea la REE necesită post și măsurare prin calorimetrie indirectă.

        În acest test, trebuie să vă întindeți sub o cupolă transparentă.

        Pe măsură ce vă relaxați, un tehnician vă monitorizează cheltuielile de energie odihnitoare.
        Deși rata metabolică bazală (BMR) și cheltuielile de energie în repaus (REE) sunt calculate diferit, diferența este mai mică de 10% , astfel încât acești termeni pot fi folosiți în mod interschimbabil.
        Testarea metabolică poate fi oferită la cluburile de sănătate și clinicile medicale.
        Cum se calculează vârsta metabolică
        Vă puteți estima rata metabolică bazală (BMR), dar calcularea vârstei metabolice reale este complexă.

        Într-un studiu recent, vârsta metabolică a fost evaluată după post și factoring în: compozitia corpului, circumferinta taliei, tensiunea arterială în repaus. Cercetătorii au folosit software special și o analiză a dietei de 5 zile.

        Calculul pentru vârsta metabolică relativă a scăzut vârsta cronologică din vârsta metabolică.
        Pentru a obține vârsta relativă metabolică, aveți nevoie de date despre alte persoane de vârsta dvs.      Dacă sunteți interesat să vă determinați vârsta metabolică, discutați cu medicul, dieteticianul, antrenorul personal sau alt expert în fitness.

       
        Cum vă puteți îmbunătăți vârsta metabolică
        O rată metabolică bazală (BMR) mai mare înseamnă că trebuie să arzi mai multe calorii pentru a te menține pe tot parcursul zilei.

        O rată metabolică bazală (BMR) mai mică înseamnă că metabolismul dvs. este mai lent.

        În cele din urmă, este important să ai un stil de viață sănătos, să faci mișcare și să mănânci bine.

        Dieta și exercițiile fizice

        Cel mai bun mod de a rămâne sănătos este printr-o combinație de exerciții fizice și obiceiuri alimentare. Ar trebui să încercați să nu luați mai multe calorii decât ardeți în mod consecvent.
        Îmbunătățirea vârstei metabolice

        Iată câteva lucruri pe care le puteți face pentru a vă îmbunătăți vârsta metabolică: alege carbohidrații peste carbohidrați rafinați, alege forme slabe de proteine, înlocuiți băuturile zaharoase cu apă, reduceți dimensiunea porției, lucrați cu un nutriționist sau dietetician, crește-ți activitatea fizică
        Dacă reduceți caloriile, chiar dacă nu creșteți activitatea fizică, probabil veți începe să slăbiți.

        Când reduceți consumul de calorii, corpul începe să se pregătească pentru posibilitatea înfometării prin încetinirea metabolismului.

        Acum, că arzi calorii mai încet, greutatea pe care ai pierdut-o își va găsi probabil drumul înapoi.
        Dacă nu reglați aportul caloric, dar adăugați exerciții fizice, puteți pierde în greutate, dar este un drum lent.

        S-ar putea să trebuiască să mergeți sau să alergați 5 Km/zi timp de o săptămână pentru a pierde un singur kilogram de grăsime. Prin reducerea caloriilor și creșterea exercițiilor fizice, puteți evita încetinirea metabolică care vă împiedică să slăbiți.         Exercițiul regulat nu vă ajută doar să ardeți calorii în acest moment - vă îmbunătățește și BMR, astfel încât să ardeți mai multe calorii în timp ce nu faceți mișcare.

       
        Sfaturi pentru creșterea activității fizice
        Începeți ziua cu o serie de întinderi.
        Reduceți timpul pe care îl petreceți așezat.
        Alegeți scări peste scări rulante și lifturi și locuri de parcare mai departe de ușă.
        Faceți o plimbare în jurul blocului după cină în fiecare seară.
        Faceți o plimbare rapidă de 2 mile sau o plimbare cu bicicleta de mai multe ori pe săptămână.
        Alăturați-vă unei clase de exerciții fizice sau de dans care vă place (astfel încât este mai probabil să rămâneți cu ea).
        Lucrați cu un antrenor personal.
        Dacă sunteți la înălțime , încercați un antrenament la intervale de intensitate mare (HIIT).

        Acest tip de exercițiu implică explozii rapide, dar intense de activitate.
        Cercetările arată că un antrenament la intervale de intensitate mare (HIIT) vă poate ajuta să vă îmbunătățiți rata metabolică chiar și după antrenament, dar cu mai puțin timp de antrenament.

        Dacă nu ați făcut mișcare de ceva vreme sau aveți o afecțiune, vă recomandăm să vă adresați mai întâi medicului dumneavoastră.
        Un somn mai bun pentru o vârstă metabolică mai bună
        În timp ce dieta și exercițiile fizice sunt factori cheie, este important să dormiți bine.

        Cercetările arată că somnul joacă un rol important în metabolismul energetic și că somnul insuficient poate duce la creșterea în greutate.

        Dacă aveți probleme cu somnul, încercați să vă întindeți înainte de culcare .
        Vârsta metabolică este mai mult un termen de fitness decât unul medical.

        Este o modalitate de a compara rata metabolică bazală (BMR) cu alte persoane de vârsta ta.

        Vă poate oferi o idee generală a metabolismului, astfel încât să puteți lua măsuri pentru a gestiona greutatea și a îmbunătăți starea de sănătate.
        Cel mai bun mod de a pierde grăsime și de a câștiga masă musculară slabă este de a reduce caloriile în timp ce creșteți activitatea fizică.

        Dacă aveți îngrijorări cu privire la rata metabolică bazală (BMR) sau greutatea dvs., începeți prin a discuta cu furnizorul dvs. de asistență medicală.

-------------------

Rata metabolica bazala

Ce este rata metabolică bazală?

        Rata metabolică bazală 
        Chiar și atunci când te odihnești, corpul arde calorii îndeplinind funcții de bază pentru a susține viața, cum ar fi:
respiraţia, circulaţia, procesarea nutrienților, producerea de celule.
        Rata metabolică bazală este numărul de calorii de care are nevoie corpul pentru a-și îndeplini cele mai elementare funcții (bazale) de susținere a vieții.
        Rata metabolică bazală față de rata metabolică de repaus
        În timp ce rata metabolică bazală este un număr minim de calorii necesare pentru funcțiile de bază în repaus, rata metabolică de repaus - numit și cheltuială de energie în repaus - este numărul de calorii pe care corpul le arde în timp ce este în repaus.
        Deși rata metabolică bazală și rata metabolică de repaus diferă ușor între ele, rata metabolică de repaus ar trebui să fie o estimare exactă a ratei metabolice bazale.

-----------------------------------------------------
       

        Cum să vă estimați rata metabolică bazală  
        O modalitate populară de a estima rata metabolică bazală   este prin formula Harris-Benedict, care ia în considerare greutatea, înălțimea, vârsta și sexul.
        Femei:
Rata metabolică bazală = 655 + (9,6 × greutate în kg) + (1,8 × înălțime în cm) - (4,7 × vârstă în ani)
        Bărbați:

        Rata metabolică bazală = 66 + (13,7 × greutate în kg) + (5 × înălțime în cm) - (6,8 × vârstă în ani)

---------------------------------------------------------

       
        De ce s-ar putea să doriți să vă cunoașteți rata metabolică bazală  
        Rata metabolică bazală poate fi utilizată pentru a vă ajuta să câștigați, să pierdeți sau să vă mențineți greutatea.

        Știind câte calorii arzi, poți ști câte să consumi.
        Scopul este să-ți menții greutatea?

        Consumați același număr de calorii pe care le ardeți.
        De câte calorii aveți nevoie zilnic
        Dacă ați estimat rata metabolică bazală (NU.....utilizând formula Harris-Benedict)......, următorul pas este să includeți numărul de calorii pe care le ardeți în timpul activităților zilnice, în funcție de stilul de viață:
        Sedentar.

        Dacă faceți exerciții minime sau deloc, înmulțiți rata metabolică bazală cu 1,2.
        Ușor activ.

        Dacă vă exercitați ușor una până la trei zile pe săptămână, înmulțiți rata metabolică bazală cu 1,375.
        Moderat activ.

        Dacă vă exercitați moderat trei până la cinci zile pe săptămână, multiplicați rata metabolică bazală cu 1,55.
        Foarte activ.

        Dacă faceți exerciții fizice de șase până la șapte zile pe săptămână, multiplicați rata metabolică bazală cu 1.725.
        Extra activ.

        Dacă faceți exerciții foarte grele șase până la șapte zile pe săptămână sau aveți un loc de muncă fizic, multiplicați rata metabolică bazală cu 1,9.
        Numărul final este aproximativ de câte calorii aveți nevoie zilnic pentru a vă menține greutatea.
        Desigur, aceasta este o estimare.

       

        Potrivit unui Studiu din 2007, formula ar fi mai exactă dacă ar include compoziția corpului, istoricul greutății și alți factori care s-au dovedit a afecta rata metabolică bazală.
        Cum vă puteți schimba rata metabolică bazală  
        Rata metabolică bazală este determinată de o serie de factori, inclusiv: sex, greutate, înălţime, vârstă, etnie, antecedente de greutate, compozitia corpului, factori genetici
        Dintre acești factori, puteți lua măsuri pentru a vă schimba greutatea și compoziția corporală.

        Dacă doriți să vă schimbați rata metabolică bazală, primii pași ar trebui să fie pierderea în greutate și creșterea mușchilor.
        Recenzie 2010 a indicat că antrenamentul de rezistență poate îmbunătăți compoziția masei corporale slabe și menține reducerea masei grase, crescând rata metabolică bazală.
        Înțelegerea ratei metabolice bazale, a nivelului de activitate și a cantității de calorii de care aveți nevoie zilnic pentru a vă menține greutatea sunt modalități importante pentru a participa activ la sănătatea fizică.
        Fie că trebuie să vă îngrășați, să vă mențineți greutatea actuală sau să slăbiți, calculul ratei metabolice bazale este necesară pentru a începe.

------------------

Metabolismul energetic si varsta

Vârsta este unul dintre cei mai importanți

factori de schimbare a metabolismului energetic

        Rata metabolică bazală scade aproape liniar odată cu vârsta.

        Musculatura scheletică este un organ fundamental care consumă cea mai mare parte a energiei din corpul uman normal.         Volumul total al mușchilor scheletici poate fi estimat prin excreția creatininei pe 24 de ore.

        Volumul musculaturii scheletice scade și procentul de țesut adipos crește odată cu înaintarea în vârstă.

        Se arată că scăderea masei musculare în raport cu corpul total poate fi în totalitate responsabilă de scăderile legate de vârstă ale ratei metabolice bazale.

        Consumul de energie prin activitate fizică scade, de asemenea, odată cu modificările atrofice ale mușchilor scheletici.

        Astfel, necesarul de energie la vârstnici scade.

        Odată cu scăderea aportului de energie, scade și aportul de substanțe nutritive esențiale.

        Dacă aportul de energie, pe de altă parte, depășește nevoile individuale de energie, grăsimea se acumulează în organism.         Grăsimea corporală tinde să se acumuleze la nivelul abdomenului la vârstnici.

        Țesutul adipos din cavitatea abdominală este conectat direct cu ficatul prin vena portă.

        Acumularea de grăsime abdominală determină tulburări ale metabolismului glucozei și lipidelor.

        Toleranța la glucoză scade odată cu înaintarea în vârstă.

        Deși vârsta contribuie independent la alterarea toleranței la glucoză, scăderea toleranței la glucoză poate fi parțial prevenită prin modificări ale variabilelor stilului de viață, metabolismul energetic este esențial pentru funcțiile fiziologice. Este posibil să se întârzie procesul de îmbătrânire a diferitelor funcții fiziologice prin schimbarea obiceiurilor alimentare, oprirea fumatului și activitatea fizică.

----------------------

Metabolismul nu incetineste la jumatatea vietii

Metabolismul nu încetinește la jumătatea vieții

        Cei mai mulți dintre noi ne amintim de un moment în care puteam mânca orice doream și nu ne îngrășam.

        Metabolismul este rata cu care ardem caloriile. La adolescenți potențialul de ardere a caloriilor atinge apogeul.

        Pentru a veni cu un număr pentru cheltuielile energetice zilnice totale, cercetătorii s-au bazat pe metoda „apei dublu etichetate". Este un test de urină care presupune ca o persoană să bea apă în care hidrogenul și oxigenul din moleculele de apă au fost înlocuite cu forme „grele" care apar în mod natural și apoi se măsoară cât de repede sunt spălate.
        Oamenii de știință au folosit această tehnică - considerată standardul de aur pentru măsurarea cheltuielilor energetice zilnice în timpul vieții zilnice normale, în afara laboratorului - pentru a măsura cheltuielile de energie la oameni începând cu anii 1980, dar studiile au fost limitate ca mărime și domeniu de aplicare din cauza costurilor.

       

        Bebelușii au cele mai mari rate metabolice.
        În primele 12 luni de viață ale sugarului, nevoile de energie cresc, astfel încât, un copil de 1 an arde caloriile mai repede decât un adult.
        Și asta nu doar pentru că, în primul an, sugarii sunt ocupați să-și tripleze greutatea la naștere.

        Bineînțeles că sunt în creștere, dar chiar și odată ce controlați acest lucru, cheltuielile lor cu energia cresc mai mult decât v-ați aștepta pentru dimensiunea și compoziția corpului.
        Ceva se întâmplă în interiorul celulelor unui bebeluș pentru a-i face mai activi nu știm încă care sunt aceste procese.
        După această creștere inițială a copilăriei, datele arată că metabolismul încetinește cu aproximativ 3% în fiecare an până când ajungem la 20 de ani.
        În ciuda faptului că anii adolescenței au fost un moment de creștere, cercetătorii nu au văzut nicio creștere a necesităților zilnice de calorii în adolescență după ce au luat în considerare dimensiunea corpului.
        Cercetătorii au descoperit că cheltuielile cu energia din deceniile mijlocii - anii 20, 30, 40 și 50 - au fost cele mai stabile.

        Chiar și în timpul sarcinii, necesarul de calorii al unei femei nu a fost mai mult sau mai puțin decât se aștepta.
        Datele sugerează că metabolismul nu începe să scadă din nou decât după vârsta de 60 de ani. Încetinirea este treptată, doar 0,7% pe an.

        O persoană în vârstă de 90 de ani are nevoie de 26% mai puține calorii în fiecare zi decât cineva de vârstă mijlocie.
        Potrivit cercetătorilor, pierderea masei musculare pe măsură ce îmbătrânim poate fi parțial de vină, deoarece mușchiul arde mai multe calorii.

        Multă vreme, ceea ce determină modificările cheltuielilor cu energia a fost dificil de analizat, deoarece îmbătrânirea merge mână în mână cu atâtea alte schimbări.
        Oricine dorește să piardă în greutate trebuie să verifice acest simplu ritual de dimineață!      

Metabolismul incetineste odata cu varsta

Metabolismul încetinește odată cu vârsta

        Metabolismul tinde să încetinească odată cu înaintarea în vârstă, ceea ce face mai ușor să adaugi câteva kg în plus și să le pierzi mai greu.
        Câteva motive pentru acest lucru includ pierderea musculară, faptul că ești mai puțin activ și apare îmbătrânirea naturală a proceselor metabolice.
        Din fericire, există multe lucruri pe care le puteți face pentru a combate această scădere a metabolismului legată de vârstă.
        Pur și simplu, metabolismul este toate reacțiile chimice care vă ajută să vă mențineți corpul în viață.
        Cu cât metabolismul este mai rapid, cu atât arzi mai multe calorii.

       
        Viteza metabolismului este influențată de 4 factori esențiali:
        Rata metabolică de odihnă/de repaus: Câte calorii arzi în timp ce te odihnești sau dormi. Este cea mai mică cantitate necesară pentru a vă menține în viață și a funcționa.
        Efectul termic al alimentelor: Câte calorii ardeți prin digerarea și absorbția alimentelor.

        Efectul termic al alimentelor este de obicei 10% din caloriile zilnice arse.
        Termogeneza activității fără exerciții fizice: Câte calorii ardeți prin activități fără exerciții fizice, cum ar fi starea în picioare, agitația, spălarea vaselor și alte treburi casnice.
        Alte lucruri care vă pot afecta metabolismul includ vârsta, înălțimea, masa musculară și factorii hormonali.
        Rata metabolică de repaus, efectul termic al alimentelor, exercițiul fizic și termogeneza activității fără exerciții determină viteza metabolică.
        Nivelul de activitate pot afecta în mod semnificativ viteza metabolismului.
        De fapt, activitatea - atât exercițiu fizic, cât și non-exercițiu fizic - reprezintă aproximativ 10-30% din caloriile arse zilnic. Pentru persoanele foarte active, acest număr poate ajunge până la 50%.
        Termogeneza activității fără exerciții fizice este caloriile arse prin alte activități decât exercițiile fizice. Aceasta include sarcini precum starea în picioare, spălarea vaselor și alte treburi casnice.
        Din păcate, adulții mai în vârstă sunt de obicei mai puțin activi și ard mai puține calorii prin activitate.
        Cercetările arată că adulții în vârstă ard mai puține calorii prin termogeneza activității fără exerciții fizice.
        Rămâneți activ poate ajuta la prevenirea acestei scăderi a metabolismului.

       

        Exercițiile fizice regulate de rezistență împiedică încetinirea metabolismului odată cu vârsta.
        Cercetările arată că oamenii devin mai puțin activi odată cu vârsta. A fi mai puțin activ poate încetini semnificativ metabolismul, deoarece este responsabil pentru 10-30% din caloriile zilnice arse.
        Oamenii tind să-și piardă mușchii odată cu vârsta.
        Adultul tânăr pierde 3-8% din mușchi în fiecare deceniu după 30.
        De fapt, cercetările arată că, odată ce ai atins 80 de ani, ai cu aproximativ 30% mai puțini mușchi decât atunci când aveai 20 de ani.
        Această pierdere a mușchilor cu vârsta este cunoscută sub numele de sarcopenie și poate duce la fracturi, slăbiciune și moarte timpurie.
        Sarcopenia încetinește, de asemenea, metabolismul.
        Deoarece masa musculară este afectată de nivelul de activitate, a fi mai puțin activ este un motiv pentru care pierzi mai mult mușchi odată cu vârsta.
        Alte motive includ consumul de mai puține calorii și proteine, precum și o scădere a producției de hormoni, cum ar fi estrogenul, testosteronul și hormonul de creștere.
        Masa musculară crește metabolismul organismului în repaus. Cu toate acestea, oamenii își pierd mușchii odată cu vârsta datorită faptului că sunt mai puțin activi, modificări ale dietei și scăderea producției de hormoni.
        Procesele metabolice încetinesc odată cu vârsta
        Câte calorii ardeți în repaus sunt determinate de reacțiile chimice din corp.
        Două componente celulare care determină aceste reacții este pompa de sodiu-potasiu și mitocondriile.
        Pompa de sodiu-potasiu ajută la generarea impulsurilor nervoase și a contracțiilor musculare și cardiace, în timp ce mitocondriile creează energie pentru celule organismului.

       
        Oamenii de știință au descoperit că adulții în vârstă au cu 20% mai puține mitocondrii.

        În plus, mitocondriile adulților în vârstă au fost cu aproape 50% mai puțin eficiente în utilizarea oxigenului pentru a crea energie - un proces care vă ajută să vă conduceți metabolismul.
        Componentele celulare precum mitocondriile și pompele de sodiu-potasiu devin mai puțin eficiente odată cu înaintarea în vârstă. Cu toate acestea, efectul asupra metabolismului este încă mai mic decât pierderea și activitatea musculară.

       
        Cât de mult încetinește metabolismul odată cu vârsta?
        Viteza metabolismului este afectată de nivelurile de activitate, de masa musculară și de alți factori. Ca urmare, viteza metabolică variază de la o persoană la alta.
        Acest lucru arată că menținerea mușchilor este extrem de importantă pe măsură ce îmbătrânești.
        Menținerea activă pe măsură ce îmbătrânești este crucială pentru menținerea metabolismului.
        Pe scurt, cercetările par să arate că a fi mai puțin activ și a pierde mușchi are cel mai mare efect negativ asupra metabolismului.
        Cercetările arată că pierderea mușchilor și a fi mai puțin activ sunt cele mai mari motive pentru care metabolismul încetinește odată cu înaintarea în vârstă.

       
        Cum puteți preveni încetinirea metabolismului odată cu vârsta?
        Deși metabolismul încetinește în mod obișnuit odată cu înaintarea în vârstă, există multe lucruri pe care le puteți face pentru a combate acest lucru.

        Există 6 modalități prin care poți combate efectele îmbătrânirii asupra metabolismului.

        1. Încercați antrenamentul de rezistență
        Antrenamentul de rezistență sau ridicarea greutăților este excelent pentru prevenirea încetinirii metabolismului.
        2. Încercați instruirea pe intervale de înaltă intensitate
        Antrenamentul de intensitate ridicată poate ajuta la prevenirea încetinirii metabolismului.

        Este o tehnică de antrenament care alternează între exerciții anaerobe intense cu perioade scurte de odihnă.
        Antrenamentul de intensitate ridicată continuă să ardă calorii mult timp după ce ați terminat exercițiile. Aceasta se numește „efectul de post-arsură". Apare deoarece mușchii trebuie să folosească mai multă energie pentru a se recupera după efort.
        3. Dormi puțin
        Cercetările arată că lipsa somnului poate încetini metabolismul. Se pare că un somn slab poate crește pierderea musculară.
        Dacă vă chinuiți să adormiți, încercați să vă deconectați de la tehnologie cu cel puțin 1 oră înainte de culcare. Alternativ, încercați un supliment de somn.
        4. Mănâncă mai multe alimente bogate în proteine
        Consumul mai multor alimente bogate în proteine poate ajuta la combaterea metabolismului încetinit.
        Corpul arde mai multe calorii în timp ce consumă, digeră și absoarbe alimente bogate în proteine. Acest lucru este cunoscut sub numele de efect termic al alimentelor (TEF). Alimentele bogate în proteine ​​au un efect termic mai mare decât alimentele bogate în carbohidrați și grăsimi.
        Proteinele sunt, de asemenea, esențiale pentru combaterea sarcopeniei. Astfel, o dietă bogată în proteine ​​poate lupta împotriva metabolismului îmbătrânit prin conservarea mușchilor.
        O modalitate simplă de a mânca mai multe proteine ​​zilnic este de a avea o sursă de proteine ​​la fiecare masă.
        5. Asigurați-vă că mâncați suficientă mâncare
        O dietă cu conținut scăzut de calorii vă poate încetini metabolismul prin trecerea corpului în „mod de înfometare."
        Deși dieta are beneficiile sale atunci când sunteți mai tânăr, menținerea masei musculare este mai importantă cu vârsta.
        Adulții mai în vârstă tind, de asemenea, să aibă un apetit mai scăzut, ceea ce poate reduce aportul de calorii și metabolismul lent.
        Dacă vă luptați să mâncați suficiente calorii, încercați să mâncați mai des porții mai mici. De asemenea, este minunat să aveți la îndemână gustări bogate în calorii, cum ar fi brânza și nucile.
        6. Bea ceai verde
        Ceaiul verde poate crește metabolismul cu 4-5%.
        Acest lucru se datorează faptului că ceaiul verde conține cafeină și compuși din plante, care s-au dovedit a crește metabolismul în repaus.

       

-------------------

Metabolismul incetineste imbatranirea

De ce metabolismul încetinește pe măsură ce îmbătrânești

        Pe măsură ce îmbătrânim, metabolismul încetinește, iar rata de descompunere a alimentelor scade cu 10% în fiecare deceniu după vârsta de 20 de ani.

        Metabolismul este cantitatea de energie (calorii) pe care corpul o folosește pentru a se menține.

        Numărul de calorii pe care le arde corpul când este în repaus este determinat de rata metabolică bazală (BMR), precum și de cât de multe exerciți și de raportul tău dintre mușchi și grăsimi.
        Până la 50 de ani, există o scădere de 30%.
        De ce este atât de ușor să te îngrași
        Un metabolism încetinit poate duce la creșterea în greutate în fiecare an, chiar dacă nu mâncați mult mai mult decât de obicei.
        De exemplu, dacă mănânci un bol de înghețată în fiecare seară - aproximativ 500 de calorii - vei fi consumat 3.500 de calorii în plus în acea săptămână, ceea ce înseamnă un kilogram de grăsime.

        Înmulțiți acest lucru cu 52 de săptămâni pe an și puteți observa o creștere semnificativă în greutate prin consumul unui singur tratament suplimentar pe noapte.
        Este foarte simplu să câștigi în greutate, dar este foarte greu să-l dai jos.
        Menținerea masei musculare este cheia pentru prevenirea creșterii în greutate, dar poate fi o provocare, deoarece după vârsta de 45 de ani, persoana medie pierde aproximativ 1 la sută din masa musculară în fiecare an.

        Menținerea unei greutăți sănătoase necesită efort, așa că fii atent la ceea ce mănânci în fiecare zi și crește-ți activitatea fizică
        Greutatea corporală ideală
        De unde știi dacă ești la greutatea ideală? Personalul medical, de obicei, îți determină scorul indicelui de masă corporală.

-------------------------

Deniplant kids

Deniplant kids pentru psoriazis la copii

https://www.facebook.com/1416004354/posts/10227785201721604/

Legătura dintre microbiomul intestinal dezechilibrat și scleroza sistemică

Legătura dintre microbiomul intestinal dezechilibrat și scleroza sistemică

Gheorghe Giurgiu¹, Manole Cojocaru²

¹ Centrul Medical Deniplant-Aide Sante, Laboratorul de analize medicale

Centrul de Biomedicină, București, 012371, România

²Universitatea Titu Maiorescu, Facultatea de Medicină, București, 031593, România

autorul corespondenței prin e-mail: deniplant@gmail.com

            Rezumat

            Cercetări recente sugerează că microbiota intestinală influențează dezvoltarea și funcționarea sistemului imunitar, poate juca și un rol în patogenia bolilor autoimune. Scleroza sistemică, cunoscută și sub denumirea de sclerodermie (SD), este o boală rară. Sclerodermia este o boală sistemică mediată imun, cu etiologie încă necunoscută, cu morbiditate și mortalitate ridicată. Legătura dintre boală și dezechilibrul microbiotei intestinale a sugerat că aceasta ar contribui la apariția SD, care se caracterizează prin tulburări imunitare, vasculopatie, fibroza  organelor. Disfuncția gastrointestinală afectează 90% dintre pacienții cu SD și reprezintă o cauză principală de morbiditate și mortalitate la acești pacienți. Dovezile emergente sugerează că există modificări în microbiota intestinală în SD, sunt necesare studii de laborator și clinice suplimentare pentru a stabili mecanismul prin care aceste modificări perpetuează inflamația și fibroza în SD. Deși mai multe studii au arătat că microbiota intestinală a pacienților cu SD este anormală în comparație cu cea a persoanelor aparent sănătoase, rămâne neclar dacă modificările microbiotei intestinale sunt consecința bolii sau cauzele inițiale. Sunt necesare studii terapeutice pentru a investiga dacă intervențiile alimentare sau transplantul de materii fecale pot restabili echilibrul microbian intestinal și pot îmbunătăți starea de sănătate. Studiile intervenționale care vizează abordarea/corectarea acestor tulburări, fie prin modificarea dietei, suplimentarea pro/prebiotice sau transplantul de materii fecale, pot duce la ameliorarea pacienților cu SD. Este necesară investigarea în continuare a potențialului rol fiziopatologic al disbiozei microbiotei intestinale în declanșarea SD, vom discuta remedii naturale pentru modularea microbiotei în SD.

            Cuvinte cheie: microbiom, disbioză, sclerodermie, remedii naturale

            Scleroza sistemică, cunoscută și sub denumirea de sclerodermie (SD) este o boală rară.  Sclerodermia este o boală multisistem cronică heterogenă, cu etiologie încă necunoscută. Genele multiple sunt implicate în susceptibilitatea SD, iar arhitectura genetică, dominată de locusul HLA, arată o suprapunere considerabilă cu alte boli autoimune. Sclerodermia este de fapt o suprapunere de mai multe boli autoimune care se caracterizează prin zone îngoșate de piele. Aproximativ 80% dintre pacienți sunt femei, iar jumătate sunt înainte de vârsta de 40 de ani. Unele studii sugerează o incidență și severitate mai mare a bolii la femeile negre decât la albe. În ciuda investigațiilor ample, legăturile patogene esențiale dintre aceste semne distinctive ale bolii rămân obscure, precum și etiologia care stau la baza debutului acestei tulburări complexe. Sclerodermia este o boală autoimună sistemică mediată imun, cu etiologie încă necunoscută, care are o morbiditate și mortalitate ridicate. Sclerodermia este o boală caracterizată prin anomalii imunologice, leziuni vasculare și fibroză extinsă. Sclerodermia se datorează unui răspuns imun anormal al organismului împotriva substanțelor și țesuturilor prezente în mod normal în organism și se caracterizează prin îngroșarea pielii - un proces cunoscut sub numele de fibroză (1-3).

            Fig. 1 Pielea poate deveni albă sau o culoare mai deschisă, deoarece fluxul sanguin este restricţionat.

            Anomaliile imunologice sunt sugerate de prezența autoanticorpilor caracteristici, cum ar fi anticorpii antinucleari, anticentromeri și anti-Scl-70. Pe lângă piele, organele cel mai frecvent afectate sunt plămânii și rinichii. SD localizat afectează în general numai pielea, totuși, la unii pacienți, se poate răspândi la mușchi, articulații și oase. SD sistemică este forma mai gravă. Poate afecta pielea și mușchii, plămânii, rinichii și inima, precum și sistemul digestiv.  În timp ce în unele tipuri îngoșarea pielii SD se limitează la cap, față și picioare, în cazuri mai severe afectează organele interne, cum ar fi rinichii, inima, plămânii și intestinul. Sclerodermia are cea mai mare mortalitate dintre toate bolile țesutului conjunctiv, iar majoritatea pacienților cu SD prezintă simptome grave ale tractului gastrointestinal (GI). Disfuncția tractului gastrointestinal afectează 90% dintre pacienții cu SD și este o cauză principală de morbiditate și mortalitate la acești pacienți (4-6).

            Dovezi recente sugerează că există o legătură între comunitatea microbiană intestinală și tulburările mediate de imun. Înțelegerea în evoluție a modului în care funcționează microbiota intestinală și homeostazia acesteia îi determină pe mulți cercetători să exploreze rolul potențial patogen al microbiotei intestinale în bolile autoimune. Pacienții cu SD par să aibă o compoziție caracteristică a microbiomului. Tractul gastrointestinal este cea mai frecventă manifestare a organelor interne, care contribuie la o morbiditate și mortalitate semnificativă la pacienții cu SD (7).

            Acești pacienți au prezentat populații scăzute de microbiotă comensală, benefică și populații crescute de specii microbiene proinflamatorii. Pacienții cu SD au o microbiotă colonică distinctă, în comparație cu indivizii sănătoși, ceea ce ar putea contribui la disfuncția și simptomele imune. Pacienții cu SD au un microbiom unic în intestin, în comparație cu persoanele sănătoase, ceea ce poate contribui la disfuncția imunitară a pacienților. Modificările microbiotei intestinale au fost asociate cu patogenia SD. Considerăm că microbiomul intestinal stă la baza majorității problemelor autoimune și probabil aproape a tuturor bolilor cronice. Acest lucru sugerează o legătură între SD și microbiomul intestinal, o descoperire care ar putea deschide domeniul către descoperiri de noi mijloace terapeutice și de diagnostic legate de microbiom în SD (8,9).

            Scopul acestei lucrări este de a discuta posibilele opțiuni de tratament pentru boala intestinală în SD.

            Deoarece tractul gastrointestinal este unul dintre organele cele mai implicate, scopul acestui studiu a fost de a explora compoziția microbiotei intestinale la pacienții cu SD cu (SD/GI+) și fără implicare gastrointestinală (SD/GI-) în comparație cu martorii sănătoși. În plus, anumite specii par să se coreleze cu simptomele GI specifice. Studiile au arătat că dereglarea microbiomului natural al corpului (comunități de bacterii) poate contribui la apariția sau evoluția mai multor boli, inclusiv tulburări inflamatorii cum ar fi scleroza în plăci, psoriazisul și SD. studiul recent a identificat perturbări comune în microbiota intestinală în diferite cohorte SD. În comparație cu martorii sănătoși, pacienții cu SD prezintă o abundență scăzută de genuri comensale benefice (de exemplu, Faecalibacterium, Clostridium și Bacteroides) și o abundență crescută a genurilor patobionte (de exemplu, Fusobacterium, Prevotella și Erwinia). Anumite genuri pot proteja împotriva (de exemplu, Bacteroides, Clostridium și Lactobacillus) sau, dimpotrivă, pot exacerba (de exemplu, Fusobacterium și Prevotella) simptomele GI în SD.  Aceste genuri reprezintă ținte potențiale pentru a preveni sau trata disfuncția GI în SD.

            Pacienții au prezentat, de asemenea, creșteri relative ale patobionților. Cercetătorii au găsit o îmbogățire a speciilor de bacterii Erwinia și Trabulsiella la pacienții SD cu cele mai severe simptome, sugerând că nu numai că există diferențe în compoziția microbiotei între pacienții cu SD și martorii sănătoși, dar aceste diferențe pot contribui la simptomele clinice, în special, s-a constatat că pacienții cu SD au fost, în mod surprinzător, îmbogățiți în două specii de bacterii întâlnite de obicei la indivizii sănătoși, Lactobacillus și Bifidobacterium, care sunt de obicei reduse la pacienții cu boli inflamatorii. Similar cu constatările în stările de boală inflamatorie, pacienții cu SD au avut niveluri scăzute de Clostridia comensală, o clasă de Firmicutes care este apare precoce în copilărie, foarte importantă în menținerea homeostaziei microbiotei intestinale (10,11).

            Dovezile emergente sugerează că există modificări în microbiota intestinală în starea de boală SD;  cu toate acestea, sunt necesare studii de bază și clinice viitoare pentru a stabili mecanismul prin care aceste modificări perpetuează inflamația și fibroza în SD.

            Studiul nostru dezvăluie semnăturile microbiene ale disbiozei în microbiota intestinală a pacienților cu SD care sunt asociate cu dovezi clinice ale bolii gastrointestinale. Analiza genetică a probelor de piele a arătat că mai multe proteine ​​legate de bacterii au fost similare între probe, indiferent de tipul sau severitatea bolii. În schimb, unele proteine ​​au fost mai mult sau mai puțin abundente în comparație cu cele de la martorii sănătoși, ceea ce sugerează că microbiomul pielii la pacienții cu SD poate fi modificat.

            Deși mai multe studii au arătat că microbiota intestinală a pacienților cu SD este anormală în comparație cu cea a indivizilor sănătoși, rămâne neclar dacă modificările microbiotei intestinale sunt urmarea bolii sau cauze inițiale (10).

            Tratamentele actuale pentru a ameliora această tulburare sunt limitate. Sunt necesare studii terapeutice pentru a investiga dacă intervențiile alimentare sau transplantul de materii fecale pot restabili echilibrul microbian intestinal și pot îmbunătăți starea de sănătate în SD. Reducerea nivelurilor de celule Th17 sugerează un efect imunomodulator al probioticelor în SD (12).

            Aceste date vor permite proiectarea în viitor de potențiale noi mijloace terapeutice împotriva SD. De asemenea, sunt necesare studii terapeutice pentru a investiga dacă intervențiile alimentare sau transplantul fecal pot restabili echilibrul microbian intestinal și pot îmbunătăți starea de sănătate în SD. Echipa continuă să studieze rolul microbiomului în SD pentru a înțelege dacă modificările observate sunt o cauză sau o consecință a bolii.

            Concluzie

            Dovezile emergente sugerează că există modificări în microbiota intestinală în SD; cu toate acestea, sunt necesare studii de bază și clinice viitoare pentru a stabili mecanismul prin care aceste modificări perpetuează inflamația și fibroza în SD. Dereglarea echilibrului microorganismelor care populează în mod natural pielea este asociată cu creșterea inflamației și a duratei bolii la pacienții cu SD. Disbioza microbiomului este asociată cu durata bolii și cu creșterea expresiei genelor inflamatorii și sugerează o potențială legătură între microbiomul pielii și activarea imunității. Studiile intervenționale care vizează abordarea/corectarea acestor perturbări, fie prin modificarea dietei, suplimentarea pro/prebiotică sau transplantul de materii fecale, pot duce la rezultate favorabile la pacienții cu SD. Sunt necesare mai multe cercetări pentru a caracteriza în continuare microbiota gastrointestinală în SD și pentru a înțelege cum perturbările microbiotei pot afecta inflamația, fibroza și rezultatele clinice.

            Declarație de conflict de interese

            Autorii nu au declarat niciun potențial conflict de interese cu privire la cercetarea, paternitatea și/sau publicarea acestui articol

            Bibliografie

            1 Truchetet ME, Brembilla NC, Chizzolini C.   Current Concepts on the Pathogenesis of Systemic Sclerosis. Clin Rev Allergy Immunol. 2021; doi: 10.1007/s12016-021-08889-8.

            2 Fonseca C, Abraham D, Ponticos M.   Neuronal regulators and vascular dysfunction in Raynaud's phenomenon and systemic sclerosis. Curr Vasc Pharmacol. 2009; 7(1): 34-9.

            3 Chizzolini C, Brembilla NC, Montanari E, Truchetet ME.   Fibrosis and immune dysregulation in systemic sclerosis. Autoimmun Rev. 2011; 10(5): 276-81. 

            4 Poudel DR, Derk CT.   Mortality and survival in systemic sclerosis: a review of recent literature. Curr Opin Rheumatol. 2018; 30(6): 588-93.

            5 Gyger G, Baron M.   Gastrointestinal manifestations of scleroderma: recent progress in evaluation, pathogenesis, and management. Curr Rheumatol Rep. 2012; 14(1): 22-9.

           6 Marie I.   Gastrointestinal involvement in systemic sclerosis. Presse Med. 2006; 35: 1952-65.

              7 Tan TC, Noviani M, Leung YY, Low AHL.   The microbiome and systemic sclerosis: A review of current evidence. Best Pract Res Clin Rheumatol 2021; 10: 101687.

            8 Volkmann ER.   Intestinal microbiome in scleroderma: recent progress. Curr Opin Rheumatol. 2017; 29(6): 553-560.

            9 Volkmann ER, Hoffmann-Vold A-H, Chang Y-L, et al.   Longitudinal analysis of the gastrointestinal microbiota in systemic sclerosis [Abstract]. Ann Rheum Dis. 2017; 76: 87.

            10 Patrone V, Puglisi E, Cardinali M, Schnitzler TS, Svegliati S, Festa A, Gabrielli A, Morelli L.   Gut microbiota profile in systemic sclerosis patients with and without clinical evidence of gastrointestinal involvement. Sci Rep. 2017; 7(1): 14874. doi: 10.1038/s41598-017-14889-6.

            11 Bellocchi C, Volkmann ER.   Update on the Gastrointestinal microbiome in systemic sclerosis. Curr Rheumatol Rep. 2018; 20(8): 49. doi: 10.1007/s11926-018-0758-9.

            12 Levin D, De Palma G, Zou H, et al.   Fecal microbiome differs between patients with systemic sclerosis with and without small intestinal bacterial overgrowth. Journal of Scleroderma and Related Disorders  2021; 1-9.

-----------------